Despre cultura Hamangia

Scurt istoric :

Gânditorul de la Hamangia este practic un complex de două statui. Gânditorul „și femeia lui”, Gânditorul reprezintă un bărbat așezat pe un scăunel, scăunelul respectiv fiind o replică fidelă a scăunelelor de piatra neolitice.

Bărbatul are coatele așezate pe genunchi și își sprijină capul în mâini (statuia este extrem de stilizată și nu transmite nici un fel de date despre vârsta sau statutul Gânditorului).

Gânditorul este insoțit de o variantă feminină la fel de stilizată. Femeia nu stă pe nici un fel de scaun, și ține mâinile amândouă pe un picior. Se presupune că cele două statuete formează o pereche.

În conformitate cu unele ipoteze, „Gânditorul” ar reprezenta un zeu al vegetației, iar femeia o Zeiță a recoltei.

În anul 1956, la Cernavodă, pe Dealul Sofiei, un grup de arheologi conduşi de Dumitru Berciu au început săpăturile după ce s-a descoperit faptul că lucrările care se desfăşurau la Canalul Dunăre – Marea Neagră distrug urmele unor civilizaţii vechi.

Într-o aşezare, cimitir de inhumaţie neolitică, aparţinător culturii de Hamangia au fost descoperite două figurine de lut ars, reprezentînd un bărbat şezînd pe un scăunel într-o poziţie ce imită gestul gândirii, motiv pentru care a fost numit „gînditorul” şi o femeie şezînd alături, probabil consoarta lui. Conform datării realizate, statuetele au o vechime de 5.500-6000 ani (3500 -4000 î.e.n.) şi sunt considerate capodopere ale artei primitive universale.

Ceramica de tip Hamangia excelează şi abundă prin decoruri cu motive triunghiulare dispuse în zone concentrice pe umăr sau pe partea superioară a vaselor, „iar plastica este cu totul excepţională, figurinele fiind apropiate ca tip de cele cicladice, caracterizându-se prin stilizarea formelor anatomice în volume şi planuri triunghiulare”.

Cultura care aparţine „Gînditorului” a fost prima dată atestată într-un sit arheologic de lîngă oraşul Baia, de pe litoralul Mării Negre. Este nivelul primei populaţii stabilite pe coasta occidentală a Mării Negre, civilizaţie meridională.

Hamangia este de tip neolitic mijlociu, respectiv mileniul VI î.e.n. Descoperirile arheologice care caracterizează cultura au fost făcute în aşezările de la Ceamurlia de Jos, Baia, Medgidia, Tîrguşor şi în Cernavodă şi Durankulak. Caracteristice pentru Hamangia sunt statuetele antropomorfe cu ţinută artistică deosebită.

„Puţine statuete la noi sau aiurea au provocat asupra privitorilor atîta fascinaţie precum Gînditorul de Hamangia. Piesă importantă a patrimoniului cultural naţional şi mondial, aprobat de UNESCO, mica statuetă ascunde ceva deosebit. Dar, de ce? Impresia este mai mult mărită şi întreţinută de gestul gînditor al statuetei” spune Vasile Droj în lucrarea „Gînditorul de Hamangia – cheia civilizaţiilor arhaice”.

În anul 2000, statueta de la „Hamangia” a fost desemnată, de către o comisie internaţională, unul din cele 10 artefacte ale culturii pămîntene care ar trebui să ne reprezinte planeta. Respectiv, „Gînditorul” ar trebui să fie unul dintre simbolurile care să fie trimise în spaţiu pentru o eventuală întîlnire cu o civilizaţie extraterestră.

„În acest mediu favorabil al formelor geometrice, Gînditorul, îşi relevează adevăratele virtuţi, o serie de relaţii matematice interesante şi importante impunîndu-se încă de la început prin parametrul înălţime, 113 cm, care nu este deloc întîmplător şi 355 cm circumferinţa cercului în care se înscrie, întrucît aceste valori sunt unice în perimetrul matematicii, fiind singurele numere întregi al căror raport este chiar „Pi”, cu o imprecizie de numai 3 zecimi de milionimi”.